luni, 13 iulie 2009

ploaie in luna lui iulie

Ploua nesfarsit de doua zile.. o ploaie capricioasa, osciland intre rafale intunecate si o boare linistita si rece, o ploaie binefacatoare, care imi curge prin vene, topindu-mi fiinta, imi mangaie sufletul si ochii obositi de atata lumina.

Ieri m-am oprit, prima data dupa luni de neliniste. O zi intreaga am lasat clipele sa curga in ritmul picaturilor de ploaie, am asistat impasibila, dintr-un balcon atemporal, la spectacolul succesiunii de clipe prelungi, imbatatoare si lenese urmate de cele grabite, comprimate, de o densitate purificatoare. Cu usurare am constatat ca ploaia a alungat senzatia cronicizata de cvasi-panica pe care o incerc in relatia cu timpul, oarecum mirata de bucuria unei zile goale, in care “trebuie” isi pierde semnificatia.

Am lasat inauntru colectia de masti, si am pasit cu un zambet in ploaie, eu cu mine. Am gustat cu voluptate picaturile sarate, am simtit cu un fior greutatea molatica a celor siroind pe piele, m-am regasit cu incantare copilareasca si o incredere nelimitata in viitor.

M-am regasit nestirbita sufleteste, vindecata si insetata de iubire, cu ochii larg deschisi si enorm drag de oameni, pe care ploaia i-a absolvit de roluri.

Probabil azi am sa inspir aerul curat de dupa ploaie si am sa-mi reiau cautarile nerabdatoare. Si o sa mai astept cate o ploaie de vara din cand in cand.

3 comentarii:

Canibal spunea...

incet, incet incepi sa te deconspiri racule.
Muhahahahahah

TheAnti spunea...

putine lucruri sunt mai placute fata de ploaie.

Medeea-Sela spunea...

ehhh.. cand ploua poti sa ma suspectezi de sensibilitate. intr-adevar, putine lucruri se compara cu o ploaie de vara. (desi ma pot gandi la cateva lucruri cel putin la fel de placute)


contoare